Articole HOT
Acasă » Băşcălie fără pălărie... » Chef de… „chef”

Chef de… „chef”

Astăzi am avut o zi de-a dreptul oribilă. Azi 30 când trebuia să fie o zi specială (unii ştiu de ce) mi-a mers totul pe dos. M-am certat cu multe persoane, am stricat lucruri şi dezamăgit suflete. Am sperat ca prostul la ceva ce de fapt (mulţumesc Simona pentru că m-ai făcut să înţeleg când „defapt” se scrie despărţit şi când nu) niciodată nu se va schimba. E oribil să speri mereu şi mereu… şi ei să refuze curajul tău de a-i aduce pe calea cea bună dar la un moment dat să îţi dai seama că totul nu duce decât la distrugerea ta. Uneori sentimentele nu ajung unora, uneori sinceritatea nu mulţumeşte persoanele fără scrupule, uneori orgoliul este mai presus decât lucrurile cumpărate sau simţite cu atâta dragoste…

Întorcându-mă acasă, dau în bulevardul meu nou (pavele noi, şosea fără pic de gropi, uau – că deh, au fost alegerile) de un nou local. De fapt nu local, că localul înseamnă o budă unde mai marii băutori de şpriţuri ai patriei se adună pentru o şarjă de violenţă reciprocă terminând la spital cu o arcadă spartă plină de ketchup. E incorect deci spus „local”. E defapt un salon nou deschis pe aici prin zonă dar ce mi-a sărit în ochi a fost firma maaaare cât să atragă? vadă tot prostul care trece prin faţa ori spatele lui. Pe firma luminoasă cu un caracter deh, secsi ca să te excite la propriu şi să te facă să intri în el dacă eşti posesorul unui penis, scrie… ce crezi că scrie? Ete asta scrie: „Salon de înfrumuseţare”. :-| Ups!

Pentru prima oară în acea zi mă pălise un zâmbet ce nu s-a dezlipit de faţa mea fină (pe dracu fină, abia aştept dermoabraziunea în toamnă) preţ de zeci de secunde. Am stat şi m-am gândit şi m-am tot gândit la acei oameni săraci – aici mă refer la boschetarii patriei care cerşesc deşi sunt buni de muncă brută, că dacă ar face un rău de bine şi ar alege acel salon în loc de ţigări sau băutură din banii oamenilor de bine, zic eu că ar urla şi ţopăi de fericire. Cum ar fi să intre unu’ vai de mama lui cu haine ce put de la 45352 km depărtare dar când să iasă din acel SALON DE ÎNFRUMUSEŢARE să rămâi cu ochii cât o broască de frumos ce e? Eeee? Ce ziceţi fetelor? Ia’ imaginaţi-vă doar… :))

A doua chestiune ce vreau să o notez şi să o menţionez este că tot în drum spre căsuţa mia (click aici să faci cunoştinţă cu un psihopat ce îţi va transforma burtica din burtă cu slănină în una cu pătrăţele de atâta râs) am dat la un moment dat la un colţ de stradă (la 3 colţuri distanţă, cum spunea o bună prietenă de-a mea care s-a făcut praf şi fum în timp şi ea) de o maşină ca a lui ăla de la PrimaTV de-şi bătea joc de oameni până l-a pedepsit ăL de Sus. Ăla de la Cronica, Huidu cum Dumnezeu îi zice. Ăla avea un SUV – marca Mergedes… şi la fel şi maşina asta, mă lăsase mască la ce frumoasă era… neagră şi interior maro spre roşcat. Când mă uit mai bine, să vezi şi să nu crezi, o puţă de fată cu faţă de bebeluşă, brunetă extra-machiată şi cu unghii lungi până la pedale la volan. Acuma, eu eram deja lac de apă de dinainte să o văd din vina maşinii, astfel că atunci când am văzut-o şi pe ea, deja era baltă sub mine. Şi asta pentru că era foarte tânără, după mine între 18 (limita de condus) şi maxim 20. O las să treacă şi să omoare zebra şi ca orice mascul feroce ce are glande ce urlă rău când vede o gagică… întorc capul aşa cum îl întorc şi după una ce are sânii ce-i ies pe dinafară şi fund de zeiţă. Dar când îl întorc, să pic pe jos. Scopul a fost să analizez maşina pentru că nu era tare curată (venea din Sahara I think) dar deşi neagră fiind eram curios ce bară are la spate, mă rog, nu plictisesc că sunt chestii de băieţi plictisicoase. Însă ce-mi sare în ochi este numărul de înmatriculare… care nu mai are nevoie de nici un comentariu: SV 69 STF Restul comentariilor le las să le spuneţi voi mai jos. Păreri din partea fetelor, mai ales, care să apere tipa de la volan. :))

Încheind postarea ce m-a salvat de la o seară efectiv de căcat, aduc aminte de lucrul care m-a adus efectiv pe blog şi să o scriu. Puţinii mei prieteni ştiu că mi-am schimbat telefonul. Mulţi mă laudă ca aş fi un tip deştept aşa că am zis că şi telefonul meu tre’ să fie smart(phone). Odată cu el, doresc bineînţeles şi personalizări cum numai un român poate să gândească, că deh, suntem cei mai buni din lume la asta nu? (Fuck ACTA!) Intru pe contul meu ORANGE şi dau peste superbele tonuri de apel care costa „doar” 1-2-3 euro fiecare depinzând aici de valoare interpretului. De exemplu dacă vrei Salam să-ţi cânte când te apelează bunica, dai 32421521 euro că na, ei au valoare. Însă dacă vrei pe Ştefan Bănică Jr, dai doar 0.60 de cenţi, omul fiind expirat total mai ales de când nu mai apare pe sticlă alegând-o pe Stupize-Stupiz(d)e ca parteneră de viaţă. Ei şi la un moment dat dau peste un ton de apel ce m-a lăsat gura mască… Cât de curând voi renunţa la serviciile de căcat Orange şi la greşelile lor gramaticale fie din mesaje, fie verbale-telefonic, cât mai ales la ofertele lor ce vin oră de oră şi mă voi regândi spre o cartela Vodafone – o companie ce niciodată nu m-a dezamăgit.

Iată ce poate Orange să ofere clienţilor săi indiferent de vârstă. Eu am rămas uimit de ce e în stare o ditai compania de nivel mondial pentru bani, de aceea restul e Can-Can (de prisos)… Click să zâmbeşti

GEKO te informeaza ca adresa ta IP este:
54.82.112.193

Despre GEKO

GEKO
Apropie-te pentru a mă cunoaşte mai îndeaproape. :)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *