Articole HOT
Acasă » Melancolie » O zi (ne)obişnuită

O zi (ne)obişnuită

          Este frig şi mi-e dor de tine. Mă uit la geamurile aburinde şi observ cum apa din interior nu rezistă pe sticla rece având parcă aceeaşi destinaţie la fel ca lacrimile de pe obrajii mei. Închid ochii şi tresar, te văd pe tine. Deschid calculatorul şi iarăşi te văd pe tine pentru că eşti pe desktop-ul meu alături de mine. Îl sting. Frigul îmi intră în oasele încleştate dar gerul năpraznic de afară nu mi-a afectat sufletul care încă este la fel de cald şi bun aşa cum tu l-ai cunoscut şi… te aşteaptă pe tine. Fug spre bucătărie în ideea de a-mi face un ceai cald care să mă ajute să adorm mai repede şi să uit de tot. Să uit cine am ajuns din cauza ta, să uit cum eram ieri – un băiat formidabil care ar fi putut să iubească pe oricine doar ca acea Ea să-i demonstreze că îl merită. Astăzi? Astăzi nimic nu e corect. Tu ai plecat iar eu nu mă mai pot îndrăgosti de altcineva. Tu ai plecat iar eu oricât încerc să şterg amintirea ta parcă totul este în zadar. Mă trezesc cu gândul la tine şi adorm cu gândul la tine. Sufletul meu dacă ar putea vorbi defapt ar urla de durere dar oare ţie (încă) ţi-ar mai păsa? Nu, fiindcă îţi e bine acolo unde eşti şi îmi transmiţi asta zilnic folosindu-te de orgoliile tale pe care întotdeauna le-am urât, defecte de care sincer mereu mi-a fost frică. Ibricul sună în neştire avertizându-mă parcă şi sfătuindu-mă că ar trebui să încetez să mai visez frumos. Totul a fost iar acum… NU MAI E! Acum tu săruţi buzele altuia…

          Înghiţiturile sunt mici şi rare, liniştea din cameră contribuind mereu la starea mea de ceva vreme schimbându-mă într-atât de mult încât dacă mâine ai reveni nici tu nu m-ai mai putea recunoaşte. E o linişte apăsătoare care altădată era animată de vocea ta… atunci când nimic nu îmi lipsea. Pentru că te aveam pe tine. :-)

Timpul trece iar mâinile îmi rămân la fel de reci la fel ca şi pe drum. Mă întreb oare… e din cauza dorului şi a sentimentelor adunate sau ceea ce simt şi gândesc e doar iluzie? Nu aveam cum să aflu răspunsul şi nici să-mi astâmpăr ideile decât folosindu-mă de beneficiile unei băi fierbinţi plină de spumantul meu preferat cu miros de aer marin. Mereu am adorat să mă refugiez în apă şi să îţi citesc mesajele atât de drăguţe de pe telefon în liniştea apei cu urechile acoperite de ea. Citind atât de multe cuvinte scrise de tine după atâta vreme în care nu am vorbit m-au făcut să realizez multe şi grijile care zilnic mă secau dublându-se în acel moment instantaneu. Oboseala acumulată de peste zi împreună cu apa fierbinte şi mirosul de căpşuni provenit din gelul de duş mă determină să închid ochii odată la câteva momente fără voia mea. Aţipesc iar în acele momente tot filmul relaţiei noastre s-a produs în mintea mea preţ de câteva secunde. Mă cuprind un amalgam de trăiri şi simţiri, amintiri şi momente… Vocea ta parcă îmi şopteşte şi acum în urechi, chipul tău este la o palmă de buzele mele, atingerile tale parcă sunt aievea… Însă imediat un zgomot asurzitor mă trezeşte la realitate din acel Déjà vu adăugând încă un regret în caietul vieţii că am acceptat să te cunosc şi să intri în viaţa mea iar acum sunt distrus fără tine. Oare de ce am făcut asta? Ai meritat?!

Imediat după aceea m-a cuprins un dor nebun iar cum singura mea alinare este prezentă mereu în viaţa mea la doar un pas distanţă îmi smulg halatul pluşat de pe cui şi fug să o rog să îmi împrumute o îmbrăţişare… Însă îngerul meu deja adormise şi era atât de dulce încât mi-am mai potolit dorul de tine furând un pupic de pe năsucul ei cald. Acea noapte a fost una lungă… Şi astăzi o mai simt în mine. Am adormit cu zâmbetul pe buze pentru că ceea ce am visat deşi speram să devină aievea tu ai hotărât să arunci la coş tot ce ne lega interesându-te să-ţi petreci viaţa într-o lume în care n-ai să poţi fără mine niciodată. Însă eu m-am resemnat ajungând să detest zilele (ne)obişnuite în care observ că eşti aici şi-mi citeşti rândurile. :-)

GEKO te informeaza ca adresa ta IP este:
54.80.148.252

Despre GEKO

GEKO
Apropie-te pentru a mă cunoaşte mai îndeaproape. :)

Vezi și

Clipe, asteptari, refugii…

Eh, nu aveam cum să uit. Se pare că doar motivul ăsta mă face să …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *