Articole HOT
Acasă » Melancolie » Frichi Vempaiăr – a wanna be blogger

Frichi Vempaiăr – a wanna be blogger

Şi, după cum era de aşteptat (că deh Ai liv in Rumeinia – ţara paielor), iată că au răsărit de după cârciume şi duşmanii micului meu bloguleţ. Astăzi 01 noiembrie 2011, sorbindu-mi de zor cafeaua (fără zahar deşi la naiba să-l ia de automat, mereu i-am tot zis dându-i un pumn să fie dulce!) observ în pluginul meu favorit o mică creştere de vizitatori de pe un anume blog al numitei de mai jos despre care voi vorbi. O creștere inexplicabilă în doar o oră, ca apoi făcând „mici cercetări” să realizez că toate IP-urile veneau de pe același link – o postare a tipei de pe proprietatea ei virtuală fără de care moare dacă nu o vizitează o zi. Iar, dacă lipseşte o zi, anunţă toată ţara de lucrul asta (şi mai spune de mine individa). Culmea ironiei, cu doar câteva minute înainte terminasem de vizionat un documentar despre deja bine cunoscutul subiect – 2012 – Nostradamus. Dupa ce intru pe blogul dumneaei (să o respectam băi, e la facultate acum şi are şi blog unde ştie să critice pe altii – lucru ce vine in dezacord cu studiile cu care se tot lauda tot in acelasi spatiu virtual lună de lună ; în + mă tot întreb de ce face facultate dacă ea insăşi nu respectă pe cineva care a terminat-o), citesc și deși în urmă cu doar 10 minute îmi ziceam că sfârșitul lumii este și va fi mereu o glumă pentru mine, un subiect controversat doar de pupăcioșii noilor culte, defapt în doar 10 minute mă schimbasem radical vrând defapt ca 21 decembrie 2012 să vină şi prima care să moară să fie mai jos numita FreakyVampire sau Kyasarin după noul ei botez vampirex. vampidurex. vampirecs. vampiresc, mă scuzaţi. :))

Trecând de la zâmbete la elucidarea acestui mic personaj umflat (ups, asta n-am vrut să o scriu), o să vă las pe voi să deduceți cu cine „am” de-a face. Această mică podoabă dumnezeiască, lăsată de la Dumnezeu printre noi cei vii – chip angelic care defapt n-are nici o treaba, nici în clin, nici în mâneca cu credința ci doar cu vampirii și tot ce tine de antihrist (până și boiala de pe buze, machiajele extra-stridente la maximum de la avatare îmi put a persoană demonizată, de genuri muzicale preferate nici nu mai spun), trăiește în București, într-o cătună, educată probabil de băieții din cartier, că părintii cu siguranță n-au avut timp de ea din câte se pare. Ea ne spune acolo că eu, tipul de 25 adică eu, adică EU (repet pentru că eu sunt ala, și să nu presupuneți cum ea va sfătuia), plânge după una de 15. Am deschis Dex-ul, am sunat un prieten și am ales și varianta înjumătățirii la doar două variante asa ca-n VSFM. Toate, dar absolut toate aceste persoane/obiecte, mi-au spus că sentimentul de plâns în ceea ce privește o relație apare în DOAR două situații și anume: ori când cei doi porumbei își separă drumul și hotărăsc să se ferească unul de celălalt ani buni sau chiar pe veșnicie, sau, când ambii își spun în cuvinte ce simt unul pentru celălalt, iar unul sau ambii din ei cedează, modul sau mai bine zis explozia euforică îmbuibându-se în plâns – lucru obișnuit la care cu siguranță domnișoara cu pricina n-a făcut referire ci la primul din cele doua situații. Ori, relația mea cu acea persoană minunată nu o pot compara cu cealaltă depresivă oricât de mult m-aş screme, ea astăzi cel puţin este una foarte strânsa și sunt atât de mulțumit de ea încât am să cred ca tipa ori a visat, ori, o fi fost mereu geloasă dar n-a avut curajul sa mi-o spună. Şi spun asta pentru că mereu a avut de comentat în ceea ce privea fata la care face referire. Curios, doar gagicul ei se afla la ora actuală în blog-roll-ul ei și mă gândesc că o super veghează din umbră?! Cum e și normal?! Într-o relație normală?!?!?!

Bun, al doilea lucru penibil de-a dreptul este acela în care deși greșește grav când spune ea acolo că „cum sa ai postari triste frate? eu am da-s femeie fratioare!” iar toată gloata din comentarii nu a susținut-o în nici un sens posibil. Deci, până și cititorii ei fideli râd de ea de se prăpădesc și se întreabă cât mai poate răbda Dumnezeu să lase pe Pământ aşa oameni care au doar instinctul de a jigni pe celalalt, de a face rău și mai ales mișto. Deci fiți atenți la ea paranghelie: numai fetele au voie să fie triste! :)) Şi nu, eu nu am să te jignesc făcându-te proastă aşa cum tu ai făcut-o indirect cu poza de mai jos. Te sfătuiesc însă să mai ieşi în societate, iar data viitoare dacă tot ai chef de caterincă să dai dovadă de maturitate, de inteligenţă (că tot ai peste 18 şi studiezi benevol pierzând trei ani din viaţă pentru a deveni cineva) criticând în aşa fel încât să închizi gura publicului inclusiv a mea (doar în visele tale adolescentine se va întâmpla asta). Însă referitor la fotografia ta atent aleasă de pe Goagăl, nu eu, ci alții o zic: crezându-te deșteaptă între proşti aşa cum afirmi indirect prin acel mesaj în engleză, ești defapt ultima și nu cea dintâi asa cum te crezi mătăluță. Dar asta face parte din categoria lucrurilor simple, banale, pe care tu nu ai (cum?!) sa le intelegi ever never ever. Eu sincer dacă aş mai fi făcut parte din lista amicilor tăi cu care o arzi fără rost prin zonă, simţind că mă priveşti de sus (deşi eşti un nimic) cu siguranţă mă legam de măta mai ales drincuit. Se naşte târziu, după 89, şi tot ea vine cu lecţii de moralitate.

Şi, mergem mai departe. Sar peste modul și maniera ta cu care mi-ai făcut prietena curvă (fără să-ţi dau eu voie să o faci sau să îţi ceri scuze mai apoi cum e frumos) ghicind că ea și-o trage pe banchetele băieților cu mașini tari atunci când subsemnatul nu este în preajma ei. Tind să cred, și nu, nu sunt ironic, că dacă ghicitoarele ghicesc în palmă, profeții în stele. tu mai Kathy, când ai avut acea clarviziune în care ți s-a arătat că prietena mea mă înşeală erai ocupată cu suptul penisului iubitului tău DJ care oricum stă cu tine să te folosească râzând tot netul de lucrul asta. Tu mi-ai jignit fata, eu de ce nu aș râde de cum arăți și că o să vină o vreme când își va lua pălăria și va pleca cum fac toți băieții? Defapt, nu ești cu nimic mai presus față de alta pe care ar putea-o iubi-o cu adevărat. Nu ai nimic in plus, poate doar două treizeci, sute şi mii de lucruri în minus. Dar, vis-a-vis de acest gagic al tău, e ca și cum ai spune ca DJ-ii și tiriştii sunt cei mai loiali bărbați din lume și că nu-și înşeală decât în vise partenerele de viaţă. No comment, dude. Defapt nu avea cum sa fie clarviziune că atunci când ai sperma pe ochi şi nu poți clipi, un căcat mai ai privirea clară. N-ai cum sa vezi lucrurile clar.

Trecând peste limbajul tău total deplasat și uneori vagabonţesc la superlativ, deși parcă erai „femeie frăţioare?!” o să mă opresc la „a fost rănit”. N-am să o lungesc dar nu am cum să nu îți readuc aminte că tu chiar ar trebui să mă crezi când zic că NU ai cei 7 ani de-acasă. Unde s-a mai pomenit să faci mișto de relația altuia sau să vorbești de o persoană cu care nici nu vorbești? Mă refer la ea acum și nu la mine. Dacă crezi că ea nu ți-a spus nimic, îți zic eu. A citit, și ce părere are ea despre tine, știm doar eu și ea. E ca si cum mâine te desparți de pulică frânaru’ al tău și încep pe blogul meu sa fac haz de necaz de pățania voastră. Eu unul aş realiza că aş fi mai copil decât mă simt, mai nesimțit decât mă ştiu. Dar tu?! Mă opresc, dar nu uita, roata se întoarce… drăguțo. Şi nu pentru că o zic eu, ci pentru că aşa e de când lumea. Nimic nu trece neobservat şi abia aştept să o simţi pe propria piele.

Treaba cu retrasul online, nu s-a concretizat și nu am luat hotărârea asta datorita acelei decepții imbecilo. Ups, scuze, nici asta n-am vrut să o scriu. Cred că din refleX. Crek. Deci, repet, tu probabil sugeai puța iubitului în momentul încercărilor tale total eronate de a ghici care a fost adevăratul motiv. Data viitoare să îți sufli în fund, poate atunci vei reuși un procentaj mai mare care să te ducă spre un adevăr mult… mai palpabil. Palpabil de mine, ca oricum cei ce îți citesc stupizeniile te asigur că (ei nu au curajul să recunoască) nu îi prea interesează pe ei ce îți mai debitează degetele pline de inele suflate cu argint. N-ai avut bani de un microfon de 10 lei trei luni de zile, ai de inele? Hai să fim serioși… Iar, cea mai tare fază/frază e aia în care tot tu (cine altcineva?) transmiți lumii că stau prost cu nervii. Ei bine darling, dar eu dacă aş spune acum lumii că te-ai dezbrăcat acum un an pentru mine în sutien ai fi calma? :)) Da, da, poza aia făcută de urgenţă la minut cu mobilul… Vezi că ți-ai adus aminte? Şi chiar să fi avut poza (știi doar că am promis că o șterg și asta am și făcut în acea seară), nu, n-o postam cred. Există diferenţe majore între noi şi de ani şi de specie. Că tu cu siguranță nu ești om. Şi lista ar mai putea să continue cu visele tale de a te culca cu mine şi încă un tip (să nu dau nume) în vara lui 2011… și câte și câte de care aş putea să mă leg. E bine că ai slăbit aşa cum ţi-ai propus.

Una peste alta, mare e grădina ta Doamne. Dar nu îmi pare rău. Şi știi de ce? Pentru că m-ai făcut cunoscut prin asta și ar trebui să-ți mulțumesc. M-am împrietenit cu două gagicuţe şi e un lucru benefic, in favoarea mea, bineînțeles. Ce ar fi în defavoarea ta ar fi poate doar faptul că te anunț că din acea dată până astăzi când citești postarea sunt foarte mulţi care sunt cu două feţe şi cu tine, comentează pe blogul tău, fraiera de tine pune botul dar tot ei te bârfesc şi ştiu defapt cu cine au de-a face. Poate asta o să te pună pe gânduri iar data viitoare să te axezi pe altele, ocupându-ne de tine şi să laşi pe altul în ale lui. Dar defapt ce cacat, ca pe tine nu te intereseaza asta, ci să ai vizitatori, comentarii cu sutele şi bineînțeles o listă cât mai lungă în blogroll (măcar dacă ai avea ceva de câștigat) așa ca penisul ce te penetra la 14 ani atunci când ți-ai stricat copilăria cu acel idiot ce s-a folosit de tine ștergându-se apoi la gură cu ce a putut el mai bine – cu bluza ta sau poate doar cu un șervețel… Mult sictir şi să zici mersi că am pomenit de tine aici. E pentru ultima oara, numele tău îmi mânjeşte blogul dar și auzul. Mă aştept la răspunsuri hidoase şi stupide aşa că din partea mea poţi să scrii o carte care să contravină postării mele, nu vei mai fi bagata in seama de nimeni, cu atat mai mult de mine. Şi încă ceva. Atâta timp cât tu măi handicap locomotor grav te apuci pe site-ul tău să critici pe alţii care-şi fac datoria în drumul lor având blog-uri mult mai reuşite ca al tău fără să te critice ei pe tine, vorbesc în numele tuturor pe care i-ai jignit în decursul celor doi ani de când te-ai apucat de scris şi-ţi împărtăşesc un secret de bază în blogging: Niciodată, dar niciodată nu vei ajunge sus folosindu-te de marca, postările şi inovaţiile uneori chiar unice ale altora. Lasă gelozia la o parte penibilo și dacă vrei succes încearcă pe alte fronturi. Sau, în cel mai rău caz închide-ți prăvălia că și asa e pe WordPress şi nu te reprezintă. Fără investiţii vei ajunge de unde ai început şi poate nici măcar acolo. Şi te mai lauzi că eşti matură prin postările tale, că gândeşti matur, dar prin faptul că îi judeci pe alţii dai dovada de imaturitate, prostie şi lipsa gravă de ocupaţie. Şi mie nu îmi place să îi judec pe alţii sau să vorbesc urât despre ei, dar când văd că o iau grav pe arătura şi mai vorbesc şi aiurea mă autosesizez… :)) Sărbători aiurite şi succes la vizionat desene animate chinezeşti în continuare care te invata cum sa vorbesti mai urat ca un baiat si sa fii avida dupa vizualizari/comentarii facandu-te sa te simti atat de importanta… :)) ))) Chears.

GEKO te informeaza ca adresa ta IP este:
54.167.195.84

Despre GEKO

GEKO
Apropie-te pentru a mă cunoaşte mai îndeaproape. :)

Vezi și

Clipe, asteptari, refugii…

Eh, nu aveam cum să uit. Se pare că doar motivul ăsta mă face să …

2 comentarii

  1. Proastaaaaaaa :))

  2. Merită o mamă de bătaie chiar dacă au trecut câţiva ani de atunci. Urâta dreq =))

Lasă un răspuns la Georgiana Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *