Articole HOT
Acasă » Melancolie » E târziu…

E târziu…

E târziu… Abia urc scările. Seara petrecută începuse destul de promiţătoare, însă se sfârşeşte exact pe dos. Îmi scot cheile şi descui. E ora 02:04 dimineaţa. După uşă găsesc bezna şi liniştea caracteristică oricărei nopţi normale în locuinţa unde-mi petrec viaţa. Mă dezbrac cu grijă şi ajung în camera mea unde nu uit să închid uşa. Am nevoie de 2xlinişte pentru a medita mai bine. Stau şi mă gândesc acum, ce s-a întâmplat cu mine, sau, ce se întâmplă cu ceilalţi de o vreme. Simt din ce în ce mai mult că eu exist doar când ei au o problemă. Văd cu ochii mei că mă caută odată la câteva săptămâni, doar pentru a mă întreba ceva, pe scurt. Culmea, fără să mă întrebe dacă trăiesc, dacă încă mai pot vedea Soarele pe cer, sau, dacă sunt bine sufleteşte şi cum o mai duc. Nu, nu am să dau nume pentru a nu se simţi prost acea persoană ce m-a deranjat profund cu acel apel telefonic al ei. Ba mai mult, dacă stau sa mă gândesc… greşesc. De ce? Pentru că sunt mai multe, e la plural. Vă detest pe toţi. Era cândva doar una, dar acum sunteţi atât de mulţi la fel, încât am ajuns să mă întreb: „Sigur sunt eu? Sigur… ei sunt cei ce-i ştiu eu?” De ce oare v-aţi schimbat toţi la 190 de grade într-un timp atât de scurt? De ce unii îmi faceţi în ciudă cu ceva, alţii lasă respectul cu mine deoparte parcă uitând cu cine vorbesc, unii mă uimesc, alţii mă provocaţi să fac lucruri pe care nu vreţi defapt să ma apuc de ele? Niciodată nu o să înţeleg asta. Însă ce înţeleg este că sunteţi cu toţii bolnavi. Asta e cert: bolnavi psihici. Dar, totul înspre bucuria voastră. Telefonul primit în seara asta m-a determinat şi influenţat atât de tare încât o să mă fut direct pe tot ce înseamnă jeguri cu două chipuri, pe toate fetele pe interes şi mai ales pe cei ce nu îşi dau interesul să înveţe să-şi rezolve şi singuri problemele virtuale. Zic şi eu ca maică-mea „După ce mor eu, ce-o să faci Liviu?” Şi tare bine zice. Aşa că vă întreb şi eu: „Voi ce-o să faceţi?” Voi fetelor n-o să mai aveţi cum să căutaţi nod în papură, să-mi faceţi în ciudă că alţii-s mai presus decât mine, voi fetelor n-o să mai aveţi cum să mă disperaţi cu telefoane inutile în care vă făliţi urcându-vă în slăvi ciobanul care vă linge buzele zilnic, voi fetelor n-o să mai aveţi cum să vă mânjiţi imaginea de copile needucate mai mult decât este în faţa mea. Sunteţi niste falsuri, kitsch-uri toţi, care vă daţi pătraţi dar defapt nu ştiţi să desenaţi un patrulater. Vai de voi. Şi aici includ şi băieţii care ştiu doar cerşeală maximă la curtea mea. Sunteţi atât de proşti încât nu realizaţi că v-am avut, vă am şi o sa vă am mereu ca nişte prostănaci în imaginea mea. Eu măcar mi-am dat mereu interesul în orice privinţă în viaţa mea de căcat să nu întrec măsura acolo unde simt că paharul era plin. Iar, dacă o întreceam, aveam grijă ca celălalt să simtă din partea mea acel mega-respect ce i-l port pentru că-şi bate capul cu mine. Dar voi, pe lângă că nesimţirea e deja fără margini, bag seamă că sunteţi nătărăi tare odată ce nu vă puneţi mintea la contribuţie să simţiţi că răceala faţă de voi are un rost, o logică. Da’ nu e nimic, că eşti fată, că eşti băiat, află că va veni o zi când voi dispărea în ceaţă şi-o să văd ce căcat vă faceţi voi fără mine. Probabil abia atunci voi primi zeci de telefoane, şi poate nici atunci. Sau poate că da, voi primi, dar ca şi până acum, pe interese. Mă fut pe voi, sincer. :-) Niciodată nu credeam că o să scriu aşa cuvinte pe micul meu blog, dar poate aşa mă pot face înţeles. :-)

Închei spunând că mi-e silă RĂU DE TOT de voi toţi cei care aţi fost cândva realmente importanţi pentru mine, dar care aţi decăzut atât de mult la alegerea voastră. Mă iei la mişto? Îmi iei vorbele-n derâdere? Atunci îţi intorc spatele… Nu pot să spun decât că mentalitatea este sub nivelul aşteptărilor mele. Având prieteni ca voi niciodată n-o să pot să am o zi liniştită. Vă pasă doar de voi şi vă ştergeţi mereu la cur cu bunătatea ce o eman mereu şi care o furaţi cu atâta nesimţire. Eh, eu am fost singurul vinovat că am lăsat să se întâmple asta. Vreau doar să îmi pese de adevăratele persoane care au fost oameni cu mine de-a lungul timpului. Care mi-au jurat prietenie pură adevărată pentru eternitate. Mă voi asigura să le cunosc şi ca ele să rămână prezente mereu în lista mea după revenire. Cum? Ce revenire? Ah, n-ai aflat. În curând o să dispar de pe aici, nu ţi-am zis?! Afli acu`. Data e stabilită, pe termen nelimitat. :-)

Noapte bună mie, şi rog încă odată ca persoanele rău intenţionate ce au ca hobby persoana lui Liviu, să-şi caute de drum. Va trebui să-mi demonstrezi de-acum cine eşti cu adevărat. E prea târziu pentru regrete… E târziu…

GEKO te informeaza ca adresa ta IP este:
54.196.72.162

Despre GEKO

GEKO
Apropie-te pentru a mă cunoaşte mai îndeaproape. :)

Vezi și

Clipe, asteptari, refugii…

Eh, nu aveam cum să uit. Se pare că doar motivul ăsta mă face să …

4 comentarii

  1. Nu trebuie sa te mai consumi pentru persoanele care nu merita osteneala!Concntreaza-te doar asupra ta, familiei tale, precum si asupra celor dragi, prietenilor care merita bunatatea ta!Se spune ca cine e bun e luat de prost!Am simtit si eu asta pe pielea mea! :D :-)

    • @Georgy – Nu ma mai consum Geo, de demult mi-am impus asta si acum am reusit, crede-ma. Cine e bun, e intr-adevar luat de prost, insa bunatatea face parte din mine, e cam pe primul loc in lista de calitati. Dar, asa e, mereu se confunda lucrurile intre ele.

  2. Fruntea sus! Persoanele acestea, „prietenii” care te cauta doar cand au nevoie de tine, nu merita niciun strop din atentia ta! Nu iti canaliza gandurile asupra lor, nu are rost! Sunt sigura ca din multimea prietenilor falsi exista si cativa adevarati!
    Ai grija de tine! >:D<

    • @denny – De prieteni falsi care ma cauta doar cand au nevoie sunt satul. Insa eu acum ma refer la o alta categorie de prieteni, ceva mai speciali, care odata pentru ei puteam sa bag si-n foc mana ca n-o sa ajunga exact ca ceilalti. Dar nu e nimic, acum ii bag in oala cu toti. Fiecare vrea sa-si manance din propria lui paine si o protejeaza atat de mult incat uneori stau si ma gandesc ca poate nu e vina lor ca gandesc asa, ca se comporta asa ci a societatii in care traim…

      Prieteni adevarati? Hmm… Or fi vreo 2… dar si aia, dorm. :-)

      Si tu de tine, si cam pe 15-16 imi propun sa merg la mare… poate ne vedem la un suc cum ti-am promis in Constanta. Te pupicesc si sa mai treci pe aici in vizita. >:D< !

Lasă un răspuns la GEKO Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *